Urbanismul în Bucuresti – Roxana Wring
Bucureștiul este victima dezvoltării urbane haotice, promovată de toate administrațiile publice locale care au guvernat orașul din ’90 încoace. Dezvoltarea actuală a Bucureștiului nu se face pe baza unui masterplan, ci în funcție de interesele financiare ale investitorilor privați. Administrația Bucureștiului a abandonat dezvoltarea urbanistică a orașului în mâna investitorilor privați, generând astfel probleme grave la nivelul infrastructurii (străzi, spații verzi, transport public, infrastructură edilitară, utilităti, servicii).
Pe lângă abandonarea inițiativei dezvoltării orașului în mâna investitorilor privați, Bucureștiul se confruntă și cu abordarea limitativă, birocratică a practicienilor si a funcționarilor din primării, care judecă proiectele urbane exclusiv prin perspectiva unor indicatori cantitativi CUT (coeficient de utilizare a terenului) POT (procent de ocupare a terenului), Hmax (înălțime maximă). Aceste notiuni sunt explicate în brosura despre urbanism, publicata de mine și pe care o găsiți la adresa: https://drive.google.com/file/d/1smtUNZ6IHmyzGNkGBDCJpGyUb4AeIjod/view?fbclid=IwAR35VJ5uUlDuS8jlWXuE-NK3UsApu6QYt77zpUdoHDOZ0CpJ8GSPFSvUPnM
Locuirea este un subiect complex care nu se rezumă doar la volumetria clădirii și la relațiile cu imobilele învecinate, ci la întregul context urban. Contextul urban este reprezentat de prezența utilităților, a transportului public și infrastructurii rutiere, de școli, grădinițe, centre culturale, spații verzi și locuri de parcare, de aspecte economice, culturale si sociale.
Actuala administrație ignoră elementele calitative ale locuirii când aprobă noi dezvoltări imobiliare pe baza Planurilor urbanistice zonale inițiate de investitori privați. Rezultatul este vizibil: intervenții brutale care distrug spații verzi și valoarea patrimoniului urbanistic. Cartiere întregi construite peste noapte fără infrastructura necesară, fără transport public, accese rutiere, școli sau canalizare.
Nu în ultimul rând, multe dintre problemele Capitalei, inclusiv în domeniul urbanismului, își au rădăcina in organizarea teritorial-administrativă nefuncțională. Bucureștiul este împărțit în 7 orașe, a căror devoltare urbană nu se corelează, făcând imposibilă implementarea unei dezvoltari urbane integrate la nivelul intregului oraș. București este singura capitală europeană care nu are influența asupra teritoriului cu care se învecinează, județul Ilfov. Este nevoie de adoptarea Legii Capitalei și a legii Zonei Metropolitane, ambele legi vor permite o dezvoltare armonioasă a Bucureștiului pe termen lung. Până la adoptarea Legii Capitalei și a Legii Zonei Metropolitane municipalitatea poate lua, însă, măsuri care să îmbunătățească modul cum se face planificarea urbană.
Printre aceste măsuri se numără adoptarea Planului urbanistic general (PUG), obligativitatea ca proiectele de PUZ-uri pentru zone protejate să fie însoțite în mod obligatoriu de detalii de arhitectură și de imaginea încadrării în zonă (proiect de hotărâre depus de USR in Consiliul General și respins de PSD), obligativitatea aliniamentelor de copaci, a trotuarelor de minim 2 m si a benzilor pentru biciclete pentru noile cartiere (proiect de hotarare de depus de USR în Consiliul General si respins de PSD), obligativitatea rezervării a 10% din suprafața totală a unui ansamblu rezidențial mai mare de 5000 mp pentru construirea de infrastructură edilitară, școală, grădiniță centru cultural, în funcție de necesități sau alocarea a cel putin 10% din suprafața noului cartier pentru spații verzi pe care se pot planta arbor (proiecte depuse de USR in Consiliul General si respinse de PSD).
Calitatea vieții urbane depinde de calitatea mediului construit. În interesul bucureștenilor, USR propune o viziune de dezvoltare urbană care pune omul în centrul deciziei.
Roxana Wring,
Consilier municipal
Distrugerea spatiilor verzi, contra-exemplu în urbanism – Ana Iulia Galbenu
Camioanele companiilor Primăriei Sectorului 3 au descărcat în Parcul Pantelimon sute de metri cubi de pământ și de materiale rezultate în urma lucrărilor de pe bulevardul Decebal. Nu s-a ținut cont nici de arbori, nici de stâlpii de iluminat, nici de bănci și nici de alei. Molozul a fost aruncat fără discernământ și s-a creat o movilă de pământ care acoperă o suprafață semnificativă din parc.
Împreună cu Octavian Berceanu, consilier municipal USR am solicitat celor responsabili să prezinte o autorizație de construire, un aviz de mediu sau orice document justificativ. Nimeni însă, nici de la Primăria Sectorului 3, nici de la Primăria Capitalei, nici de la societatea de construcții, nu a oferit vreun astfel de document. Mai grav, nici Poliția Locală și nici Garda de Mediu nu au reușit să obțină vreo dovadă că ceea ce se întâmplă în Parcul Pantelimon are acoperire legală. Mai multe relatari de la fata locului despre catastrofa ecologica provocata, găsiți pe grupul public de Facebook Protejam Parcul Pantelimon:
Cu această acțiune, Robert Negoiță și-a arătat adevărata față. Noi, USR, am spus de la bun început că primarul sectorului 3 doar mimează preocuparea pentru spațiul verde. Am spus-o și când se discuta PUZ-ul de sector, și când a apărut problema cu Parcul Brâncuși. Avem acum încă o dovadă. Dacă însuși primarul tolerează ce se întâmplă aici, în parcul Pantelimon, ce pretenții mai putem avea de la diverși investitori privați. Este o bătaie de joc nu doar la adresa spațiului verde, ci o bătaie de joc la adresa bucureștenilor. Trăim într-un oraș plin de betoane, în care Robert Negoiță îngroapă orice palmă de spațiu verde pe care o găsește
Consilierii USR au făcut sesizări la Poliția Generală a Sectorului 3, care are atribuții de a opri lucrările ilegale, în condițiile în care nu există nicio autorizație. Au depus sesizări la Poliția Capitalei, la Poliția Română, la Garda de Mediu și la Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Capitalei. Însă, așa cum ne-au obișnuit, instituțiile statului vin, constată, apoi pleacă și nu iau nicio măsură.
Sănătatea bucurestenilor nu mai poate însă aștepta. Este important sa avem politici locale care sa extindă spatiile verzi, să îmbunătățească calitatea aerului și a vieții cetățenilor.
USR București își propune plantarea a 1 milion de copaci în 4 ani. Este un obiectiv realist și extrem de util. Aproximativ 400.000 de copaci ar fi cei care trebuie plantați pentru refacerea aliniamentelor stradale. Acestora li se adaugă și copacii ce urmează a fi plantați pe spațiile verzi, acolo unde se poate, dar și în parcuri
Ana-Iulia Galbenu,
Consilier Local Sector 3