Articol de Florina Presadă.

Proiectul de OUG privind Codul Administrativ apărut în spațiul public confirmă temerile exprimate anterior! Înainte de toate, nu poți adopta prin OUG un Cod – de orice fel ar fi el. Nu se poate. Astfel, proiectul de Cod Administrativ, de peste 300 de pagini, nu ar trebui să treacă de Ministerul Justiției. În plus, nu există o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată – mai ales să reglementezi în caz de urgenţă printr-un cod.

Solicit public (și o voi face și oficial) Ministrului Justiției să ne comunice ce face sau ce are de gând să facă cu proiectul de ordonanța de urgență privind Codul Administrativ al României. Acest proiect nu ar trebui să obțină un aviz favorabil din partea Ministerului Justiției. Dacă emite un aviz favorabil, MJ ar gira un act neconstituțional! Iar Avocatul Poporului ar trebui să fie pe fază ca să sesizeze CCR, așa cum i-o cere funcția.

În proiect, la prima vedere, am regăsit pensiile speciale pentru primari (viceprimari, vicepreședinți si președinți de consilii județene), înstrăinarea patrimoniului cu majoritatea simplificată dorită de Firea, concesiunile cu doar 2 oferte valabile depuse, viceprimari care primesc și ei un cabinet de demnitar.

Pe de altă parte, nu am regăsit nicăieri în proiect reglementarea actuală în vigoare conform căreia unui funcționar public i se suspendă raportul de serviciu dacă e trimis în judecată pentru fapte de corupție. Cu alte cuvinte, un funcționar public va putea rămâne în funcție până la condamnarea definitivă. E ca și cum ai păstra lupul paznic la oi, dacă se dovedește ulterior că e vinovat. Legea actuală ocrotește interesul public – integritatea funcției publice – dar prevede și măsuri reparatorii dacă vinovăția funcționarului nu e dovedită ulterior. (Aici chiar fac o paranteză și reamintesc că Paul Stănescu a susținut abrogarea acestei reglementări când l-am întrebat eu însămi despre acest lucru în cadrul audierilor din Comisiile de administrație publică pentru funcția de ministru, și i-am atras atenția că există o decizie a CCR în acest sens).

Am mai descoperit că doamna Dăncilă face „reformă electorală” prin Codul Administrativ: modifică inclusiv legea privind alegerile locale (L115/2015) astfel încât președinții de consiliu județean să poată fi aleși direct de către cetățeni. Practic, își doresc o legitimare populară a baronilor județeni. E inacceptabil: cum să modifici o lege electorală, pe ascuns, prin Codul Administrativ?

Așadar:
Doamna Ministru al Justiției Birchall – veți gira această baronizare a României și un nou pârjol asupra administrație publice?

Domnule avocat al Poporului Ciorbea, veți ataca la CCR această OUG daca e adoptată? Motive sunt, vă stăm la dispoziție dacă nu le găsiți.

Doamnă Ministru, domnule Avocat al Poporului – cetățenii au dreptul să știe ce faceți pentru a le ocroti interesele!

Dacă acest proiect OUG ajunge în Parlament, vă asigur că vom depune amendamente, așa cum am făcut-o anterior, pentru a repara acest dezastru, și vom ataca la CCR legea daca iese în forma aceasta din Parlament.

Iubește România cu ochii deschiși!